Un roman al splendorii și al capcanelor.
"Fericiți ochii care te privesc..."
„Bărbații sunt precum castanele ce se vând pe străzi: când le cumperi, toate-s fierbinți și miros bine, dar când le scoți din cornet, se răcesc pe loc și-ți dai seama că majoritatea sunt putrede înăuntru.”
"În aceasta viaţă se iartă totul, mai puţin spunerea adevărului."
„Destinul nu face vizite la domiciliu, ci trebuie să mergem noi să-l căutăm.”
„Lumea e foarte mică atunci când n-ai unde să te duci.”
"Obișnuia, ca și alții, să surâdă exagerat ca să nu plângă."
"Când a izbucnit în plâns, furia și durerea pe care le închisese în suflet în toți acei ani au șiroit ca sângele, în șuvoaie."
"Dar eu îl văd chipeș și bun, și foarte bărbat. La urma urmelor, doar asta contează, să fie bun și sincer. Să te poți sprijini de el într-o noapte de iarnă și să poată goni tot frigul din tine."
Nessun commento:
Posta un commento